Sonată pentru blog şi facebook, fără orchestră

O chema Bedana. Bedana Safari Pampas. Vegan, cel mai bătrân dintre slujitorii ei încă întregi la minte, spunea că toate cele trei cuvinte mai au şi câte un alt înţeles, nu sunt nişte simple nume date ei de o naşă prea independentă în gândire (şi în purtări, adăugau gurile rele).

Dar ea nu se uita în gura nimănui. Prea se credeau cu toţii dragoni, gata să scoată câte un val foc pe nări! Şi nu erau decât nişte fire de nisip de pe un ţărm sărac – dacă îi compara cu ea însăşi, care era şi turn fortificat, şi stânca dură care-l susţinea şi-l înălţa deasupra unui noian de vegetaţie carnivoră.

Ăsta e începutul bestsellerului pe care-o să-l scriu cândva, zice Matilda.

— Cândva… susură tanti Tina, visătoare. Adică odată când oi avea, odată când n-oi avea şi-odată după moartea ta.

Baba Gaga chicoteşte.

— Ce să aibă? întreabă Letiţia.

— Timp, inspiraţie…, bombăne Matilda.

— … minte, adăugă tanti Tina, îndatoritoare.

Baba Gaga chicoteşte.

— Partea cea mai palpitantă a acţiunii s-ar putea petrece într-un han, continuă Matilda, fără să le dea atenţie surorii ei o idee mai vârstnice şi mătuşii lor nonagenare.

— Hanul de la răscruce…, spune baba Gaga, visătoare.

— Poate-l vrei şi la răscruce de vânturi, mamă mare, se obrăzniceşte Letiţia.

Matilda chicoteşte.

— Mai bine într-un han din pustietate, propun eu. Şi odăile ar putea arăta cam aşa. Ia haideţi să vedeţi două poze!


  • Am extras pozele de aici.
  • Despre hanul de la răscruce vor scrie probabil alţii, cu sau fără cele 12 cuvinte îngroşate, pe care unii le vor folosi ca să vorbească despre cu totul altceva. Oricum, în următoarele câteva zile, linkurile către articolele lor se vor aduna aici.
  • Cât despre povestea Matildei – vă garantez c-o s-o aştearnă până la urmă pe hârtie – sau pe un alt suport mai mult sau mai puţin material. Se va întâmpla, în cel mai defavorabil caz, cu următoarea ocazie când se va încarna într-o creatură cunoscătoare a slovelor.

Dacă nu vă sunt cunoscute personajele, găsiţi explicaţii în coloana din dreapta.

4 comentarii

  1. Draga Vero, sa te ocolesca relele asa cum m-am uitat eu in calendar si cum am vazut eu doar prima sarbatoare, omitand-o pe Sf Veronica! Sa fii sanatoasa si Sf Veronica sa te ocroteasca! Stiai ca exista o floare care iti poarta numele?
    http://www.fond-ecran-image.com/galerie-membre,fleur-hebe,veronique-fleurs-d-automnejpg.php
    Sunt de cateva zile in Romania si am un stik pt internet … care il incita pe nepotul meu care… il scoate din computer! 🙂
    Nu vii la Sibiu?
    La multi ani pentru ziua de maine! Sanatate si spor la toate!
    Greu sa-ti lase omul mesaj pe multele tale bloguri!

    Apreciat de 1 persoană

    1. Mulţumesc mult pentru urări, Cita.

      Da, ştiam, de fapt sunt o droaie de flori, le-am găsit în Wikipedia: https://ro.wikipedia.org/wiki/Veronica_(plant%C4%83) 😀

      Sibiul e departe de mine, iar traducerile mele sunt dezastruos de întârziate – mai mult decât de obicei, cred că sunt din ce în ce mai obosită. Îmi pare rău, mi-ar fi plăcut să ne vedem.

      Nu e nevoie să-mi laşi mesaje pe toate blogurile. 🙂 Şi le găsesc oricum, indiferent pe ce blog ar fi. 🙂

      Apreciază

  2. Care e … sonata?!

    Apreciat de 1 persoană

    1. Sonata sunt eu. Întotdeauna eu. 😛

      Apreciat de 1 persoană

Părerea ta contează, o aştept cu interes!

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.