Letiţia (triumfătoare, uitându-se pe ecranul laptopului Matildei peste umărul ei): Ana are mere! Daniela (tresărind şi lăsându-şi jos mobilul pe care scria ceva rânjind): Poftim?! Letiţia (râzând): Noi nu poftim, dar, dacă pofteşti tu, pune-ţi pofta-n cui! Mama n-are mere! Matilda (sec): A avut. Doi sâni ca două mere… Baba Gaga (către tanti Tina, strâmbând […]

Matilda (visătoare): Eu aştept, tu aştepţi… (Către tanti Tina): Tu aştepţi ceva? Tanti Tina (după ce-şi soarbe ultimul strop de cafea): Aştept să aflu ce aştepţi tu. Matilda îşi saltă ceaşca de pe ziarul pe care o pusese cu gura în jos, la scurs, şi se holbează în ea strâmbându-se. Tanti Tina (cu o altfel de strâmbătură): […]

Matilda (citind ce-a scris, cică nu gratuit, ci motivat, carevasăzică la maaare supărare pe incultura la putere [nu numai] în minunata lume virtuală a blogurilor, unde fiecare gând are nevoie de litere când se înscrie la cuvânt): De la şcoală aţi chiulit, De false friends n-aţi auzit… De-aia practicaţi azi sporturi, Iarna, prin cele resorturi, […]

MATILDA: Uneori mă gândesc că un aşa-numit „jurnal intim” din tinereţe e o carte a sufletului, un tril rămas în urmă, siaj prin călimara timpului, cu o aripă frântă – sau cu o inimă străpunsă – pe copertă, dar cu speranţa ca soi de zgomot de fond întipărit cu încăpăţânare în textura fiecărei file, în semn […]

— Ce bine-ar fi dac-aş putea să mă ţin doar de tradus! se miorlăie Matilda. Dar nu se poate, că trebuie să trimit mailuri în stânga şi-n dreapta, ba ca să mă milogesc după bani mei întârziaţi, ba ca să-i rog pe unii să-mi expedieze o adeverinţă de venit (pe care-ar fi cazul să ştie […]

Eu: Ce faci?! Matilda: Divinaţie cu bile. Eu: ?! Matilda: Dacă dau gata primul nivel din Zuma Deluxe în mai puţin de cinci minute, înseamnă c-o să predau traducerea la termen. Dacă depăşesc timpul, încerc să recuperez pe nivelul doi, ca să văd dacă am totuşi o şansă. Dacă nu recuperez pe nivelul doi, continui […]

În menajeria noastră, personajul senil e mama-mare, grav atinsă de senectute. Noroc că încă mai are câte-un acces de luciditate. În categoria schizoid o încadrăm pe Matilda, care se trezeşte în fiecare dimineaţă convinsă c-o să traducă în ziua cu pricina 25 de pagini, deşi această scamatorie nu i-a reuşit niciodată. Scandalagiu o să fie […]

Foaie verde trei spanace, Ce să vezi? Matilda tace. Tace de parcă i-ar fi prins limbariţa reumatism, de parcă propriul vocabular nu i-ar mai fi accesibil, de parcă i s-ar fi încredinţat rolul unui mut destoinic, de parcă şi-ar fi încuiat toate ideile într-un volum mistuit de flăcări, de parcă… de parcă nu i-ar sta […]

Ca răspuns la o provocare, o amintire: – Am scris-o în liceu, zice Matilda. Pentru colega mea de bancă. Şi am dactilografiat-o la maşina de scris a mamei, cu două degeţele personale. (Va fi înscrisă şi în tabelul lui Eddie – când o să apară pe blogul lui.)