Eu: Ce-aţi scrie voi despre parfumul florilor de rapiţă?
Baba Gaga: Nu e rapiţă, maică. E răpită.
Daniela: Pe mama n-o mai răpeşte nimeni. E deja prea bătrână.
Tanti Tina: Poate-o ia s-o pună-n ciorbă, să iasă zeama gustoasă…
Daniela: Nţ! De la o vreme e cam acră!
Letiţia (în acelaşi timp cu Daniela): Din rapiţă se face ciorbă?
Matilda: Din rapiţă nu. Din răpită da. Şi dacă-i acră cu atât mai bine, nu mai trebuie borş.
Daniela: În unele momente e şi nesărată…
Tanti Tina: Iese borşul de regim…
Letiţia (către baba Gaga): Da’ ce-ţi veni cu răpita, maică mare?
Baba Gaga (tăios): Mare şi tare!
Letiţia: Tare de cap!
Baba Gaga (către mine): Fă Mariană, fie-ta e obraznică! Buna ei cuviinţă a fost răpită!
Daniela: De unde nu e, nu răpeşte nimeni!
Letiţia: Dar rapiţeşte!
Matilda: Letiţia are rapiţă. Letiţia e obraznică.
Letiţia: N-am rapiţă. Mi-au ieşit bine toate analizele.
Daniela: Dar poate ulterior ţi-a fost răpită materia cenuşie.
Baba Gaga: Pe vremea mea, rapiţa era galbenă.
Matilda: Pe vremea ta, eu eram copil.
Baba Gaga: Obraznic!
Tanti Tina (către Matilda): Eu am spus întotdeauna că Letiţia seamănă cu tine!
Baba Gaga (către tanti Tina): Pe vremea mea, tu nu spuneai prostii!
Daniela: Totul e în perpetuă schimbare…
Letiţia (strâmbă din nas, cu ochii la picioarele Danielei, care stă tolănită pe canapea): Şi totuşi iar ai uitat să-ţi schimbi şosetele!
Matilda: Poate au miros de rapiţă!
Letiţia: Aşa miroase rapiţa?
Matilda: Nu ştiu, am nasu’ înfundat!
Letiţia: Dar ştii cum miroase rapiţa?
Matilda: Ţi se pare că pe mine scrie „Google”? Sau „dicţionar enciclopedic”?
Daniela (către mine): Mamă, cum miroase rapiţa?
Matilda: Cred că mă-ta pleacă s-o culeagă…
Tanti Tina (urmărindu-mă cu privirea în timp ce-o iau spre uşă, cu motanul Mitrea după mine): Şi-şi ia cu ea şi cratima…
Daniela: Mă-ta are cratimă. Mama n-are cratimă.
Letiţia: Cratima i-a fost răpită.
Tanti Tina: Bine că i-a rămas cratiţa.
Matilda: Şi rapiţa!
Nu le mai ascult. Închid uşa în urma mea şi plec. Şi nu mă mai opresc decât în faţa laptopului. Mă refugiez pe Internet. Ştiu eu undeva un tabel plin cu linkuri către articole despre parfumul de rapiţă.
Dacă nu ştiţi cine sunt personajele, trageţi cu ochiul în coloana din dreapta.
Micile Mizerii 
[…] Despre rapiţa răpită | Micile Mizerii says: May 3, 2015 at 00:07 […]
ApreciazăApreciază
Dacă Adrianei i-au smuls zămbete furișate, dialogurile tale mi-au adus râsul de bună dimineață! Savoarea, inteligența, agerimea, viteza succesiunii, ironia cu care sunt așternute, fac din ele text literar de preț. Jocuri de cuvinte și trimiteri subtile, rapițe răpite și cratime cu substrat, rime jucăușe, scriitură de scriitor, ca să nu te dezminți. 😉
Îi pup pe Mitrea și pe Grișka, pe toți ai neamului pisicesc, iar bipezilor le doresc o duminică fericită și caldă, cu rapiță ori ba, dar bună și blândă să fie! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulţumesc, Mirela, mă bucur că ţi-a plăcut! 🙂
Pupăm şi noi (Mariana & Matilda & Vero & comp) pikinii şi pe bipezii lor şi le dorim o duminică pe placul inimilor lor! 🙂
ApreciazăApreciază
Am vrut să-ţi spun că am zâmbit şi zâmbetul nu mi-a fost nicidecum galben, dar m-am oprit, căci mă frământa o dilemă: să spun că mi-a plăcut cum aţi rapiţat sau rapiţit? :))))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Poţi spune că ţi-a plăcut cum am răpit! 🙂 Răpit zâmbetul, răpit timpul sau orice altceva! 😆
Şi, oricum ai spune, ne bucurăm că ţi-a plăcut! 🙂
ApreciazăApreciază
Reblogged this on ropot de secunde….
ApreciazăApreciază
Răpitoare personajele! Pe mine sigur m-au răpit cuvintele pline de substrat! O săptămână luminoasă! Cu drag!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulţumesc, mă bucur că ţi-au plăcut!
Îţi doresc şi eu – cu drag! – o săptămână pe placul tău!
ApreciazăApreciază